Totul despre toaletele din Japonia

Am pitrocit mult idea de a scrie sau nu a scrie despre experienta mea in Japonia. Asadar, cu inspiratia la maxim datorita cartii “The promise of a pencil” de Adam Braun (carte pe care nu am gasit-o in versiunea in limba romana) m-am intrebat: “Pai pentru ce ti-ai mai facut blog daca nu scrii? Iar daca nu scrii despre Japonia, oare despre ce vrei sa scrii?” = Secventa din sectiunea: Dialoguri cu sinele…

Primul lucrul pe care l-am observat in Japonia si primul lucru despre care povestesc oamenilor este … nu, nu e sushi, e toaleta! Mai pe romaneste, WC-ul. Pai normal ca e primul lucru pe care-l vezi, pentru ca dupa ce ai pus picioarele pe pamant dupa 11 ore de zbor. Iar dupa servirea impecabila de la Turkish Airlines, normal ca vrei sa mergi la baie. Si am fost, si am descoperit acel ceva de care multi radeau bideul care te spala. I-am facut rapid si poza, nestiind in acea clipa ca, pentru urmatoarea luna, 90% din toaletele vizitate vor fi in acel stil.

Toaleta japoneza

Closetul care spala zonele cele mai sensible si tabu ale omului e mult prea destept ca sa rad de el. Am si investigat un pic avantajele folosirii. Imi place mult cum incepe descrierea in Wikipedia (normal, “biblia cercetatorilor”): “Toilets in Japan are generally more elaborate than toilets in other developed nations.”  = Toaletele din Japonia sunt in general mai elaborate decat toaletele in alte tari dezvoltate 🙂 Pe scurt, utilizarea functiei principale a colacului si anume spalarea, e o procedura foarte igienica, fresh, economisitoare de timp (nu trebui sa faci dus) si cu siguranta te mentine mai sanatos.

Pe langa functia de spalare, mai exista si posibilitatea sa-ti incalzesti colacul, sa apesi pe un buton sa se ridice sau sa-l inchizi, ca nu cumva sa-l atingi (normal, nu!?). Insa, cel mai misto buton dintre toate este “Flush Sound“sau “River Sound”- pe romaneste: apasai butonul si se auzea in toaleta un sunet ca si cum ai trage apa sau o sunet precum un rau ce cruge printre roci de munte! Ce mai? Era o placere sa stai linistit pe toaleta si sa nu te stresezi de nimic, pentru ca chiar nu aveai nici un stres! Nu tu stres ca se aude la vecinul de cabina (iar vecinul poate fi colegul, seful sau studentii tai in cazul jobului meu), nu tu stres ca nu vei avea destula hartie igienica, nu stres ca ai vrea sa si te speli … doar liniste si pace 🙂

Pe langa toaleta fantastica numita “Washlet“, poti gasi si toaleta clasica, foarte clasica as zice eu, de tip gaura. O imbunatatire a gaurii din fundul gradinii pe care toti cei cu bunici la tara o stim, nu-i asa? Avantajele sunt ca iti lucreaza muschii picioarelor si nu te atingi de nimic. Dezavantajul e ca nu toti/toate avem tinta si de multe ori, mirosea foarte urat in acele toalete.

Sa-ti mai zic ca puteai gasi toalete publice la tot pasul si ca erau si gratis si foarte curate si tot timpul cu hartie igienica? Normal! Da, acum dupa o luna in Japonia, mi se pare absolut firesc, dar revenind in Europa iti aduci aminte ca in multe toalete, chiar in locuri publice precum gari trebuie sa platesti; si chiar si asa, nu sunt intotdeauna curate.

Curatenie la superlativ

O alta chestie legata de toalete este schimbatul pantofilor. Nu-i asa ca nu te-ai gandit vreodata sa-ti scoti pantofii si sa intri in baie, nu? Pai da, asa cum e aproape universal sa-ti scoti pantofii si sa intri descult in casa, in multe restaurante ti se cere la fel; mai ales restaurantele cu mesele joase, unde stai pe pernute. Ei bine, acolo ti se dau slapi daca restaurantul e mai mare, insa cand ajungi la baie, iti schimbi si papucii aceia de casa cu altii, speciali pentru zona toaletei. Daca stai sa te gandesti, totul are sens! Nu ar trebui sa intram cu mizeria de pe strada in casa noastra, unde pregatim mancarea, unde dormim, stam descult si asa mai departe. Nu stiu cum sunt altii, dar eu nu am carpete in casa, si da, intru incaltata si fac un tur zdravan pana ce ajung la dulap unde ma descalt. Foarte rau, Andreea! In fine, e ceva interesant de tinut minte si de inceput de pus in practica.

Dupa cum vezi in poza de mai jos, multe toalete mai ales in interiorul cladirilor si chiar in trenurile de mare viteza au aceste separeuri pentru ca femeile sa se aranjeze in liniste si pace … si intimitate. Superba inventie si  ce sa mai zic… Respect! <3

Inca nu am terminat

Insa, chestia mea preferata legat de WC-urile din Japonia este alta. In prima zi la universitate, profesorul Oyama ne-a invitat la un “mini-party” in biroul sau ca sa ne cunoastem. In timp ce scoate o sticla de vin frantuzesc din mini-frigider, apare si sushi pe care l-a comandat prin telefon. Despre cat de bine dotate erau birourile profesorilor acolo altadata! In fine, ma duc si eu la toaleta. Era vreo 8 seara, afara bezna si tot etajul in semi-intuneric, iar baia la fel. Gasesc intrerupatorul pentru baie dar cand intru in cabina era foarte intuneric. Ma uit si vad un buton rosu, si un text in japoneza pe care evident habar nu am sa-l citesc. Ma gandesc eu ca e cam ciudat ca intrerupatorul sa fie rosu dar in acelasi timp credeam ca era asa ca sa-l vezi (si sa nu-l cauti prea mult). Asa ca apas. Si intr-o secunda se aude sunet foarte zgomotos de alarma. 🙂 Si, da, era butonul de urgenta, de alarma in toaleta femeilor. Ce sa zic?! In 2 minute a venit un gardian sa verifice situatia. Chiar daca ii explicam eu cu toata rusinea mea si cu o engleza cat mai elevata, pe care oricum nu o intelegea, el verifica energic cu lanterna toate colturile baiei si vorbea cu colegul (de-nu-stiu-unde) prin transmitator. Eu toata rusinata, evident. Insa profesorul nu mai putea de bucurie ca le-am dat de treaba gardienilor “ca si asa nu fac nimic toata ziua si noaptea“, si acum vor fi bucurosi ca au “ceva” pe seara aceasta sa analizeze si sa povesteasca – ha ha ha mi-a placut spiritul, o gluma foarte romaneasca, as zice eu 🙂

Aceasta e chestia mea preferata din toaletele din Japonia: butonul in caz de urgenta. Nici nu stii de cate ori m-am gandit la asta! Sunt asa multe discoteci, restaurante peste tot in lume care au baile nu-stiu-pe-unde, pe la subsol, in intuneric, dupa minute de mers si ajungi acolo si nu e nimeni. Daca cineva intra peste tine sau ti se intampla ceva … pai noroc si sanatate! Insa in Japonia, ai butonul de urgenta! Ma gandesc ca la baza acestui buton-minune au stat gandurile expuse mai sus, dar si obsesia lor pentru protectie si evident, cutremurele. Sa nu uitam ca acestea sunt o realitate, si nu se stie niciodata cat de puternic va fi urmatorul!

Deci, cum sa scrii despre toalete?

Rad si eu de mine ca tocmai am scris un articol intreg despre WC-urile din Japonia 😀 Dar da, trebuie sa recunosc ca aceste mici-mari detalii ma fac sa cred ca sunt foarte civilizati, ca sunt cu mult inaintea noastra, a europenilor. Unii pot comenta ca de ce atata rusine, ca tot ce se intampla la baie e natural si universal … Da, corect! Insa tot acest “natural” se poate realiza in conditii foarte placute, relaxante si foarte curate. Ca sa nu mai zic, ca “naturalul” unuia nu este tocmai acelasi cu “naturalul” altuia. Si traind in societate trebuie sa gasim mijloace sa fim cu totii impacati cu naturalul 🙂 intelegi ce vreau sa spun, nu-i asa?

In curand revin cu noi ganduri despre alte aspecte legate de Japonia!

Nu-i asa ca nu te-ai gandit vreodata ca Panasonic face si WC-uri, nu? 🙂

P.S: Imi cer scuze de calitatea proasta a pozelor, dar le-am facut in graba cu telefonul, negandidu-ma ca le voi publica 😀

Multumesc mult pentru timpul acordat si te imbratisez!